BluePink BluePink
XHost
Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

Marele meci al minciunilor sfruntate începe!

 

ALEGERILE LOCALE 2008, S-AU TERMINAT!

 

Odată cu înscrierea candidaţilor pe listele electorale şi rezolvarea contestaţiilor, alegerile locale de la 1 iunie, s-au terminat!  Urmează marele circ, marea bălăcăreală naţională, numită campanie electorală, care nu mai schimbă decât cu maxim 2-3% opţiunile alegătorilor. Pentru că lupta cea mare s-a dat deja la alegerea candidaţilor pentru listele electorale. Mizeria desfăşurării ei, în perspectiva noii legi unde diversiunea „votului uninominal” este asul din mână al politicienilor, care se vor veşnic la putere, o vom dezbate în paragrafele următoare.

 

Asigurarea supravieţuirii baronilor, oligarhilor, a candidaţilor penali

 

Lovitura de măciucă se va abate în primul rând asupra alegerilor locale. Nu întâmplător legea a fost concepută astfel, încât menţinându-se votul pe listă la alegerile locale, gaşca baronilor şi a celor cercetaţi penal, să se asigure de deplinul succes chiar dacă vor fi votaţi, la toamnă, uninominal. Şefii filialelor judeţene încep primii prin a-şi devora partidele printr-o triere foarte atentă. Principiul trierii, nu este fidelitatea faţă de doctrinele politice ale organizaţiilor locale, munca în teritoriu, ci fidelitatea acestora faţă de propriile persoane. Preşedinţii filialelor judeţene şi apropiaţii lor puşi din timp alături, îşi fac calculul câte voturi al putea primi ei înşişi de la o organizaţie locală. Observate atent, timp de patru ani, organizaţiile locale mai independente şi consecvente doctrinei politice vor fi îndepărtate primele. Se vor păstra organizaţiile servile conduse de preşedinţi umili, marionete, unele bine alese încă de la alegerile locale precedente.

Lista organizaţiilor locale este bifată la judeţ, scurt, cu „da” sau „nu”. Acolo unde se pune „nu”, organizaţia va fi destrămată iar preşedintele ei înlocuit cu un lider local oportunist, venit de la alte partide. Acum e momentul ca unii lideri locali să migreze spre partidele mai mari, mai cu vână şi posibil de a accede la guvernare. Jocurile fiind făcute, voturile asigurate, alegerile pot începe.

 

Lupta locului „în faţă” la alegerile locale

 

Strategia ciocoiului politic, indiferent de treapta ierarhică, judeţeană sau centrală, se bazează pe luptele interne din organizaţii, unde lupta „locului unu” pe listă este foarte acerbă. Sunt vizaţi în primul rând preşedinţii de organizaţii locale, indiferent de fidelitatea faţă de doctrina politică sau de munca depusă. Dacă noul pretendent pentru „locul unu” se simte inferior, îşi creează „bisericuţe” interne capabile a-l propulsa pe acel loc prin discreditarea preşedintelui actual, prin discreditarea vechii conduceri. În strategie, întră obligatoriu şi o discuţie privată cu „şeful” de la judeţ, discuţie plină de promisiuni pentru „şef” şi atacuri penibile la adresa primilor pe listă. De regulă, preşedinţii ori acceptă  compromisul lăsării jigodiei pe locuri eligibile, ori migrează la alt partid. Doctrina politică nu contează, mai ales că ea este absolut necunoscută pentru majoritatea absolută a preşedinţilor din organizaţiile locale. Pentru a-şi asigura succesul, noul pretendent ajuns sus prin  jigodism politic, se trece de regulă pe liste, şi candidat-primar, şi primul pe listă la candidaţii consilieri.

 

Iluzia „candidatului independent”

 

Sistemul electoral actual, bine gândit de cei deja cocoţaţi parlamentari, a prevăzut şi curăţirea din partide a oamenilor de caracter, a „dârzilor”,  prin iluzia candidaturii independente. Excepţiile vin să confirme regula, candidaţii independenţi au o şansă infimă, cu siguranţă neglijabilă, de a reuşi. Cum e posibil? În primul rând, independenţii sunt tracasaţi cu tot felul de „liste de semnături”, cu „docomente” nenumărate şi formalităţi obligatorii, încât cei mai mulţi renunţă la tentativă, încă din primele lupte cu balaurul sistemului electoral actual. Cei mai dârzi continuă dar pleacă din start cu un handicap imens.

Un partid „cu vână”, are din start pe listă la alegerile locale 15-30 de voturi: cele ale candidaţilor. Înmulţiţi cu minim trei membri ai familiilor lor şi se fac deja 45-90 de voturi. Mai adăugaţi voturile a patru-cinci familii de căciulă, rude apropiate. Mai adăugaţi şi familiile celor puşi în secţiile de votare de către partid.

Dar asta n-ar fi totul! Partidele vin cu tone întregi de afişe, ştraifuri, pliante, banere, fluturaşi, fulare, şepci, pelerine, pixuri, calendare. Adăugaţi mita de partid. Adăugaţi mijloacele de transport alegători şi umblat în campanie. Mai puneţi la socoteală şi jurnalele şi televiziunile ciocoieşti care se umplu acum de bani. La această pleiadă copleşitoare de zăpăcit electoratul, cum ar putea face faţă un candidat independent?

Prin toate acestea, în ochii unui electorat năuc timp de o jumătate de secol de practici comuniste, un partid înseamnă „şefi” şi putere! Ce-i poate aduce benefic unui sătean un candidat independent atâta timp cât un candidat de partid îi asigură accesul garantat al un „şef” de la judeţ? Singur, „independentul” nu-şi poate promova proiectele, aşa gândeşte alegătorul de rând.

 

Am intrat în rândul marilor democraţii

 

Prin consolidarea clasei politice actuale, ai cărei reprezentanţi sunt parcă veşnic în parlament stresându-ne cu mutrele lor neghioabe, burţile extraumflate, maşinile şi vilele lor de lux, am intrat în rândul democraţiilor capitaliste. În anul 1994, în Belgia, un prieten Frčre André, decedat săracul, mă întreba: „Veţi fi voi în stare să faceţi faţă mizeriei politice de la noi, mizerie politică pe care voi vreţi s-o adoptaţi de dragul UE?”

Uite că n-am fost în stare! Deja, numai în judeţul Gorj, principalii candidaţi la preşedinţia Consiliului Judeţean au, sau au avut pe rol, dosare penale. Ce-o fi în ţară, Dumnezeu cu mila!

De silă, multe personalităţi din cultură, învăţământ, sănătate, alte sectoare ale vieţii sociale, se dau de o parte aşteptând ca această cloacă politică să sucombe singură ca vaca lacomă în lanul de trifoi.

Perspectiva aceasta se vede acum, din păcate, ca una foarte îndepărtată.

 

 

 

Prof. Nicolae N. Tomoniu

Articol scris pentru revista Epoca

 

 

 

 

---

Restartare site

 

  Alte ARTICOLE

---

 

Site www.tomoniu.ro

 

© Copyright Fundaţia Tismana – 2006

Aici situl „Cu noi găsiţi orice!”

 

Conversaţi cuminţi aici: pareri@tomoniu.ro